Comuna insumeaza o suprafata de 8.788 ha si o populatie de cca. 3.517 locuitori, caracterizandu-se printr-o densitate medie de 40 locuitori/kmp. Populatia este repartizata in 5 sate: Sig (centrul de comuna), Tusa, Mal, Fizes si Sirbi
  Cea mai mare parte a populatiei este ocupata in agricultura si numai o mica parte in celelate ramuri ale economiei. In prezent se inregistreaza o scadere acesteia datorita atat mecanizarii cat si migrarii fortei de munca, intr-o prima etapa inspre localitatile mai industrializate aflate in apropiere, dar si spre alte judete, precum si spre alte tari.  

  Factorii care influenteaza dezvoltarea agriculturii in comuna
  Relieful
  Este un factor natural important, suprafata comunei fiind preponderent deluroasa, terenurile au in general inclinare mare in raport cu suprafetele ocupate de lunca. Relieful intervine atat prin altitudine, cu o frecventa a inaltimilor intre 400 si 600 m, dar si sub valoarea de 400 m, unde se desfasoara glacisurile si albiile raurilor.
  In conformitate cu acesta variabila ne situam in modelul de organizare a dealurilor de inaltime medie.
  Cea de-a doua variabila, planeitatea, unde devin evidente suprafetele interfluviale piemontane inalte, care localizeza cranguri de gospodarii si locuinte sporadice, drumuri de hotar si intercomunale, suprafete cultivate agricol, fanete si pasuni.  

  Factorii climatici
  Au cea mai mare influenta asupra agriculturii, temperatura medie anuala fiind de 8 grade C. Zilele de vara cu temperaturi peste 25 gradeC inregistrate in aceasta regiune sunt in jur de 45 pe an, iar cele de peste 30 grade C sunt intre 10 - 15 pe an. In schimb iarna numarul zilelor cu temperaturi de sub - 20 grade C sunt redus, in luna ianuarie acestea reprezentand 6% din totalul zilelor geroase, iar in februarie 1%, afectand in special vita de vie.
  Cantitatea medie anuala de precipitatii variaza intre 700 mm/an in zonele mai joase si 1000 mm/an in zonele mai inalte. Valorile maxime apar la sfarsitul primaverii si inceputul verii. Maximile de vara apar frecvent sub forma de ploi torentiale.
  Datorita factorilor climatici cultura cu un randament ridicat este cultura cartofului, pantatiile de pomi fructiferi.

  Solurile
  La conditiile de relief si clima favorabile se adauga fertilitatea destul de buna a solurilor astfel agricultura s-a dezvoltat ca o ramura de baza in economia regiunii. Aceste soluri dau productivitate medie, necesitand atat ingrasaminte naturale cat si chimice. Principalele culturi agricole sunt cele de cartof, secara, ovaz, grau si plante furajere, precum si plantatiile de pomi fructiferi mar si prun.
  Tipurile de soluri are o importanta deosebita pentru orientarea agriculturii in directiile cele mai bune, acolo unde exista posibilitati de valorificare a cadrului natural.
  Tipurile de soluri existente pe teritoriul comunei: solurile podzolice, solurile de padure podzolice, solurile brune de padure, solurile brune acide, pseudorendzinele si solurile negre de faneata, solurile humico-glecice, solurile erodate.

  Forma de exploatare a pamantului
  Procesul de cooperativizare a cuprins comuna Sig abia in iarna anului 1962 doar pe teritoriile satelor Sig si Fizes. Datorita conditiilor specifice a terenului slab productiv si a imposibilitatii aplicarii pe o scara larga a mecanizarii, satele Tusa, Mal si Sirbi nu au foet cooperativizate, aici s-a mentinut sectorul individual.
  Suprafata administrativa a comunei de 8878 ha din care 2815 ha arabil, 2239 ha pasuni, 3161 ha paduri, 347 ha fanete si 209 ha livezi. Cea mai mare parte este detinuta de sectorul individual si numai o parte se afla in administrarea Consiliului Local Sig in ce priveste pasunile si padurile, precum si oparte din padure care in prezent se afla in administrarea Romsilva Zalau si Cluj.

  Modelul de utilizare a terenurilor in comuna Sig, anul 1978:

  Pe categorii de folosinta, se observa cea mai mare pondere ocupa arabilul cu 2647 ha, urmat de pasuni cu 2489 ha, paduri 2076 ha si fanete cu 980 ha.
  In prezent, suprafata ocupata de teren agricol este de 6510 ha si 3161 ha de paduri, astfel suprafata agricola inpartita pe categorii de folosinta, se prezinta dupa cum urmeaza:

  Se observa cresterea cu aproximativ 200 ha si o scadere a pasunilor si a fanetelor care se datoreaza in primul rand pasunatului excesiv, dar si a factorilor climatici.